Mesajul Prefectului județului Ialomița, domnul Gigi PETRE, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

24 IANUARIE 2018

 

Stimată audienţă, Dragi români,

Celebrăm astăzi, cu emoție și mândrie, 159 de ani de la momentul Unirii Principatelor Române din 1859, un act istoric care a reprezentat primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

24 ianuarie este o zi cu semnificații majore pentru istoria și identitatea noastră națională, o zi care ne amintește că forța unui popor stă în solidaritatea și în determinarea sa, dar și în liderii politici care au vazut în unire o necesitate istorică, şi anume vieţuirea şi afirmarea neamului românesc într-un stat naţional.

Este o sărbătoare a unităţii, a dorinţei de a fi împreună, dar este şi o dovadă clară a capacității noastre de a construi împreună și de a depăși dificultățile și disensiunile vieții cotidiene, în numele unor idealuri și valori comune.

”Unirea, naţiunea a făcut-o!”, spunea marele patriot Mihail Kogălniceanu.

Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Moldovei şi a Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, s-a realizat unirea principatelor, proces bazat pe puternica apropiere culturală şi economică, care a început  prin desfiinţarea graniţelor dintre acestea în 1848, în timpul domniilor lui Mihail Surdza şi Gheorghe Bibescu.

Generaţia paşoptistă, înflăcărată de măreţia ţelului de uniune, şi-a  văzut atunci visul împlinit, după ce, în anii premergători, nu şi-a cruţat niciun efort intelectual pentru crearea unor condiţii propice unirii şi a unui  curent internaţional favorabil, făcând din aceasta o problemă de dezbateri animate de interese statale.

 

Astfel, devenit domnitor al celor două provincii românești, Alexandru Ioan Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoaşterea Unirii de către marile puteri şi a desăvârşirii unităţii politice şi administrative a statului român abia întemeiat.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol I. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

După realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, ministru și apoi prim-ministru Mihail Kogălniceanu, au inițiat importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești, reforma electorală, reforma agrară  și reforma învățământului, care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării,  consolidând actul de la 1859.

Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române, astfel că Statul naţional român s-a format treptat, Mica Unire din 1859 desavarsindu-se în 1918, când lupta pentru unitatea poporului român a fost  încununată de victorie.

La 24 ianuarie 1859, românii şi-au impus magistral voinţa în faţa puterilor vremii, punând Europa în faţa faptului împlinit. Solida conştiinţă naţională, apartenenţa la acelaşi neam, limbă, obiceiuri şi religie i-au îndreptăţit pe deplin să creadă în acest proiect istoric de proporţii şi să-l materializeze, dându-ne astfel şansa să evoluăm ca o naţiune respectată şi demnă.

Privind spre viitor și invățând din trecut, avem datoria de a evidenţia importanţa acestui moment istoric pentru cultivarea sentimentului naţional, de a cinsti și păstra mereu actuală memoria personalităților care s-au jertfit pentru România și care au făcut totul pentru a infăptui Unirea, dându-ne speranţa unui viitor care să ne aparţină în totalitate.

LA MULŢI ANI TUTUROR ROMÂNILOR!